Partidul intrase în criză după ce candidatul la Primărie se alesese cu un dosar penal fabricat în laboratoarele partidului oponent. Denunțurile se materializaseră în cercetare penală iar candidatul a fost exclus. Varianta de avarie a venit repede. ”Iepurele” (persoana nominalizată la candidatură) propus era perfect: obedient, nu prea isteț, sperios, bun executant dovedit în funcția pe care o ocupase înainte. Să nu ieși din cuvântul primei doamne a partidului și să respecți matriarhatul impus erau considerate principalele calități ale ”iepurelui”. Zâmbind tâmp în ședințele care au urmat, ”iepurele” a fost pregătit sufletește pentru funcția pe care urma să o ocupe. Greu cu pozele, greu cu hainele de căpătat, greu cu banii altora, cu imaginea altora, cu creierul altora, dar partidul a reușit. ”Iepurele” a câștigat.
Doar că puterea și banul te schimbă. Teama de matriarhat își lasă o amprentă urâtă iar iepurele are teamă de dictatura femeilor. Se bucură la un costum în plus și la faptul că mulți gunoieri controlați noaptea tremură de frică. Iepurele e dur și nu prea. Noaptea, ca hoții! Ziua, pe holurile primăriei, funcționarii își râd în barbă și spun că-i prost. Colegii de partid râd când își rupe gâtul. Opoziția la fel, ba chiar apar bancuri cu ”iepurele”. Totuși, așa cum am spus, puterea și banul te schimbă. ”Iepurele” devine și obraznic dar și sclifosit. Orașului îi lipsesc multe dar „iepurele sclifositul” își vede e drumul lui. Refuză orice ajutor, își ia lumină doar de la ”prima doamnă” și până și ce i se pare normal nu face până nu întreabă. A rămas cu aceeași mentalitate de sclav dar speră că masca de ”păcălici sclifosit” și funcția vremelnică va face oamenii să își schimbe percepția asupra persoanei sale.
Vremea trece iar cei care l-au ajutat să ajungă pe funcție sunt încet-încet îndepărtați. Noi fețe roiesc în jurul ”iepurelui”, îl măgulesc, și au trecere. Sunt sclavii de sclavi, cele mai periculoase, înrăite și avare persoane, greu de evitat în general și imposibil de ocolit în Primărie. Limba dulce sună frumos în urechea ”iepurelui sclifosit” care încă zâmbește tâmp sub mască. Totuși e greu să te dai ceea ce nu ești. Iar timpul trece, mandatul se duce și alte pericole îl pasc, pentru că jocul greșeala așteaptă. Alt mandat, de exemplu, și nu de primar! Și asta pentru că ”iepurele” a ieșit la joacă, bugetul este prejudiciat și el e cel puțin complice, chiar dacă nu semnează…