Dacă stai să îl analizezi pe Cristinel Toader ajungi la concluzia că e un personaj foarte interesant. Unde e beleaua hop și el. Pe Toader l-am cunoscut prin 2012, și după două discuții cu el față în față pe subiecte legate de Poliția Locală unde era el șef, am primit un pont despre niște țepe pe care le dăduse el înainte să fie mare șef, am făcut o documentare și m-am trezit că a zis la tot orașul că îl șantajez și îi cer o mie de euro șpagă. Pe vremea aceea încă PSD tăia și spânzura așa că Toader avea tupeu și îl durea pe unde îl durea de un jurnalist pârlit ca mine, că el avea partidul în spate. Povestea mea cu Toader este însă extrem de interesantă dar vă redau varianta scurtă ca să nu vă plictisesc.
După ce ne-am ciocnit în sms-uri, Toader mi-a făcut plângere. M-am dus la avocatul meu și i-am arătat sms-urile de la Toader și mi-a spus clar că ăsta face presiune pe mine să nu mai scriu de el. N-am cedat și mi-am văzut de treabă. Și mi-a făcut și mie avocatul o plângere împotriva lui Toader, asta mai mult ca să am o reacție referitoare la acuzațiile lui. Plângerea a ajuns la Poliție, la BIC (Biroul de Investigații Criminale) condus de un domn polițist Sora, care și el la rândul lui e un personaj interesant cu comportament gen nas pe sus de cel puțin chestor. Dar asta este altă poveste. Sora s-a arătat deranjat de reclamația mea, mai ales după ce Toader a făcut show pe la BIC, amenințând cu relațiile lui. Deh, domnu’ Sora, dacă n-am sponsorizat și eu…
Trecând mai departe, pe Toader l-a lovit rău dreptatea. Și DNA-ul, ce-i drept. Și-a retras plângerea, și-a cerut scuze prin sms-uri că a mințit în ceea ce mă privește. Case closed? Nici vorbă.
După ce păcăliciul aparent a rezolvat problema, m-am trezit că în peisajul prahovean a apărut o specie ciudată rău, cu numele de Radu Adrian Ovidiu. Care are acum un site și se dă ziarist.
Atunci, Radu Adrian demasca el ce demasca publicând o plângere a lui Toader în care iar apăream eu în diverse ipostaze. L-am sunat pe Radu Adrian, ex-sereist condamnat definitiv, și i-am explicat că e o minciună și că Toader poate să îi confirme că e o minciună. Radu Adrian o scălda că el are surse în DNA central, că a fost un mare ofițer SRI, că el demască tot felul de conspirații, bla bla bla. Am încheiat convorbirea nu înainte de a-i spune, sincer, ce concluzii am tras: securist retardat, doi neuroni, creier de găină etc. O să vă povestesc altă dată și cum s-a terminat cu Radu Adrian care s-a întâlnit cu mine și mi-a dat niște informații.
Revenind, l-am luat iar pe Toader la întrebări. Așa am aflat că plângerea aia urma să o depună și ce publicase Radu Adrian era doar o ciornă. Toader l-a indicat pe Gulianu, alt ex sereist ca autor al plângerii și pe prietenul meu Saghel de la BCCO. Ca să înțelegeți cum funcționa treaba, Saghel îl învăța de bine pe Toader, dictându-i ce să scrie. Iar Toader îl punea pe Gulianu să le dea o formă juridică de plângere. Așa susține Toader că s-au întâmplat lucrurile și zice că aceste chestiuni le-a declarat și la DNA.
Apoi Toader a venit la mine să îl ajut, REȚINEȚI, să demaște mafia din PSD care i-a luat afacerea cu panouri publicitare. Și mi-a adus suficiente probe să public o bună parte din povestea lui. Ca atare, iar m-a porcăit Ghiță la RTV, că în el dădea Toader.
Și acum, potrivit unei înregistrări audio date de Radu Adrian, Toader făcea pe anchetatoru’ și punea întrebări legate de mine.
Mare pișicher, păcăliciul!
Dacă n-ați înțeles nimic, nu e nicio problemă. Nici eu n-am înțeles.
Scuzați eventualele greșeli, scriu pe grabă și nu corectez.
Ca să nu mă terorizeze Toader cu mesajele mâine, păcălici = persoană care păcălește. Nu e jignire! Și am ales o poză frumoasă la text, da?
